Strâmbă din nas atunci când simţi soarele atingându-i pielea palidă. După alte câteva minute în care fu toeturată de razele soarelui îşi deschise ochii înjurând în şoaptă. Se ridică val-vârtej şi trase draperiile din catifea neagră, astfel încât lumina să nu poate pătrunde. Nu putea fi mereu noapte? Probabil că nu ...şi oricum, aşa întunericul şi-ar pierde orice farmec. Se privi câteva clipe în oglinda uriaşă şi strâmbă din nad. Trebuia neapărat să scape de ea. Scotoci ceva vreme prin dulap şi în cele din urmă îşi scoase o cămaşă largă în carouri şi o pereche de blugi scurţi. Se îmbrăcă în câteva minute , după care se ridică în picioare privind , cu gândul cine ştie unde, în gol.
Acasa 
